Mitul:
Crapii au cea mai bună vedere din toată lumea şi pot urmări orice mişcare a pescarilor. Aşa că, dacă nu eşti îmbrăcat într-un costum de leopard sau altceva ce te poate camufla, târându-ţi întreg echipamentul prin nămol, nu ai nicio şansă de a prinde peştii vizaţi.
Realitatea:
Ştiinţa atestă faptul că peştii vizaţi de către noi, crapii, au o vedere dezvoltată din punct de vedere al ariei de vizibilitate. Totul se datorează atât poziţionării ochilor (ei fiind înspre lateralele capului lor), cât şi faptului că aceştia sunt mai mult pradă decât prădători şi trebuie să fie atenţi la ceea ce se întâmplă în jurul lor. Interesant este faptul că momentele în care ei nu absorb momeala noastră nu se întâmplă graţiei inteligenţei lor, ci lipsei capacităţii de a aproxima corect distanţele.
„Bine, bine, dar cum rămâne cu crapii care văd pescarii de pe mal şi care se sperie?”. Ei bine, totul este un mit. Pentru a reuşi să facă acest lucru, este nevoie de un întreg cumul de circumstanţe: apa trebuie să fie „cristal”, peştii trebuie să fie aproape de suprafaţă şi nu trebuie să existe niciun fel de curenţi.
Practic, şansele tind către zero, iar temerile noastre legate cel puţin de vederea periferică a peştilor sunt deseori nefondate. Aşa că, data viitoare când „mare şi mult” nu se confirmă, nu a fost, din păcate, vina unor peşti care n-au nevoie de oftalmolog. (Alin Stef)
Sursă: http://www.carpology.net
