10 aprilie 2016. Meteorologii anunţă o vreme cu ploi abundente. Dar cum prognozele meteo au o rată de probabilitate de 50%, m-am hotărât să risc şi am plecat prima oară în 2016 la Măgura 9. Aici deţin câteva recorduri, printre care un „românesc” de 15 kg, prins pe 15 august 2014 si 180 kg de peşte într-o singură partidă de 12 ore, în august 2013. Şi am mai fost părtaş şi la un somn de 22 kg prins în iunie 2015 de prietenii cu care merg de obicei la Măgura 9.
După zilele calde din martie, apa nu era foarte rece însă nici prea caldă. Aşadar am decis să folosesc nişte nadă cu făină de peşte pentru apă rece cumpărată de la Coco Popescu cu ocazia târgului de pescuit de la început de martie şi porumb aromatizat cu nişte sirop dulce.
Am aruncat de vreo 15 ori cu Spomb-ul 15 bulgări de nadă şi 1 kg de porumb şi am trecut la acţiune pe pontonul 23. Din experienţa anilor trecuţi, în această perioadă peştii se hrănesc mai slab şi de aceea am folosit carlige Hayabusa subţiri şi mai mici şi arc năditor. Pe două lansete am încercat cu pelete şi pop-up mici montate pe fir de păr şi dipuite în sos de squid octopus iar pe două cu specialitatea mea, râme de grosime medie puse pe ac ca la pescuitul la caras, muiate de asemenea în sos de squid octopus.
Acestea au avut şi efectul cel mai bun, pentru că la două ore după ce am momit locul a venit primul peşte – un ten frumos de exact 4 kg prins la râmă! Însă spre deosebire de vara trecută, peştele era destul de apatic şi nu s-a agitat deloc. Cum spuneam, apa nu este încă foarte cladă şi peştii nu se hrănesc prea hotărât. După încă o oră urmează încă o trăsătură anemică ca de caras. Trag de lanseta Shimano Beastmaster de 3,66 metri şi surpriză. La capătul firului pare a fi ceva greu ca o cărămidă. Zic, am luat un somn mare. Dar după vreo 10 secunde, o ia spre mijlocul bălţii. Strîng puţin frâna pentru că începuse să ia fir periculos de mult şi venea spre malul meu încercând să intre în stuf. Eu stăteam pe pontonul 23 într-o zonă în care balta nu are mai mult de 40-45 metri lăţime. La 10 m de mal iese uşor spre suprafaţă, dar nu văd ce este. Tot cred că am în lansetă un somn destul de mare. Apoi, se întoarce uşor şi loveşte apa cu coada. L-am văzut, e un „românesc” superb, bine făcut dar nu prea dispus să se lupte. Lanseta cu rezerve mari de putere face faţă fără probleme şi îl aduc până în minciog după încă 5 minute. 11 kilograme şi un prim „personal best” pentru 2016!
Apoi, patul de nadă a atras alţi doi caraşi destul de mari, de cam jumătate de kilogram fiecare. La ora 16.00 s-a împlinit şi profeţia meteorologilor şi a început să plouă în averse şi apoi continuu până la ora 18.00 când am strâns. Tocmai ce terminam de „împachetat”, că a ieşit si soarele.
Balta Măgura 9 şi-a schimbat proprietarul de anul acesta şi încă nu a fost repopulată cu peşte. Există însă de anii trecuţi destule exemplare frumoase de crap ca acela pe care l-am prins, dar şi de ten (amur). În baltă mai sălăşluiesc şi câţiva somni capitali. Regulile sunt cam aceleaşi cu anii trecuti doar că acum se plăteşte pe lângă taxa de 60 lei (80 lei sâmbătă, reducere de 10% pentru proprietarii de carduri în orice zi a săptămânii) şi carasul cu 5 lei kg (înainte se plătea doar crapul cu 20 lei/kg pentru cei ce voiau să reţină) şi nu se mai oferă reducerea de 50% pentru al doilea pescar dacă vin în echipă. (Răzvan Măgureanu)
